Rezultatele 1 - 25 din 32 pentru "banci taxa pe active"

Băncile au încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 miliarde de lei, în scădere cu 7,4% față de 2018, arată calculele Profit.ro pe baza datelor preliminare publicate de Banca Națională a României. Profitabilitatea sistemului bancar a rămas la un nivel ridicat, dar a fost afectată de taxa pe activele bancare și provizioanele făcute de BCR și Raiffeisen ca urmare a litigiilor cu Curtea de Conturi, în timp ce profitul operațional a continuat, cel mai probabil, să crească.

Senatul a respins, luni, prima ordonanță de urgență emisă anul acesta de Guvernul Orban, prin care sunt eliminate taxa pe activele bancare și cerințele de capitalizare pentru fondurile private de pensii, prevăzute în OUG nr. 114/2018. Guvernul și-a angajat, la finele anului trecut, răspunderea în Parlament pe toate aceste modificări, dar cum PSD a sesizat proiectul la Curtea Constituțională, iar modificările nu au putut intra în vigoare, Executivul a emis prevederile prin ordonanță. Actul respins astăzi de senatori îngheață și indemnizațiile demnitarilor, dar și punctul de amendă, care ar fi urmat să crească.

Guvernul a decis, luni, prin ordonanță de urgență, eliminarea taxei pe activele bancare, precum și cerințele de capitalizare pentru fondurile private de pensii, prevăzute în OUG nr. 114/2018. Guvernul și-a angajat, la finele anului trecut, răspunderea în Parlament pe toate aceste modificări, dar după ce PSD a sesizat proiectul la Curtea Constituțională, modificările nu pot intra în vigoare până la decizia instanței. Executivul a înghețat, prin noua ordonanță, indemnizațiile demnitarilor, dar nu a mai interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public, așa cum era prevăzut în proiectul din Parlament.

Formula de calcul a taxei pe activele bancare, recent anunțată prin proiectul de norme de aplicare a OUG 19/2019 care a modificat OUG 114/2018, lasă în continuare posibilitatea de a interpreta condițiile în care valoarea datorată poate fi integral diminuată. Astfel, rămân necesare câteva clarificări din partea legiuitorului, având în vedere că normele vin să detalieze principiile de calcul și plată a taxei din ordonanță.

Guvernul a aprobat modificarea celebrei și controversatei OUG 114/2018, cele mai importante ajustări operate fiind cele legate de taxa pe activele bancare, și a inclus în actul parafat în ședința de Guvern din această dimineață și elementele de "schimbare a schimbării", elaborate ieri în ceasul al doisprezecelea și prezentate la acel moment în exclusivitate de Profit.ro.

Structura prețului creditelor este încărcată preponderent de costurile operaționale și cele cu riscul, în timp ce marja de profit reprezintă o optime, arată un studiu privind creșterea intermedierii financiare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers, la comanda băncilor. Potrivit documentului, băncile ar recupera pierderea din taxa pe activele bancare plătită timp de un an într-un interval de 5 ani, la nivelurile medii de profitabilitate din ultimii 4 ani.

Ultima variantă de modificare a taxei pe active, analizată de Finanțe și discutată cu BNR, prezentată astăzi de Profit.ro, nu ține cont de propunerile și observațiile transmise de bancheri ministerului, în prima întâlnire de lucru din februarie, ultima la care guvernul i-a consultat.

Taxa pe activele bancare ar urma să fie modificată substanțial, prin scăderea ratelor de impozitare și a activelor taxabile, astfel că impactul va fi redus la circa 1 miliard de lei, față de 5,4 miliarde de lei, estimat anterior de BNR, au declarat pentru Profit.ro surse din piață. Băncile ar beneficia de o reducere a taxei în cazul în care cresc creditarea sau scad marja netă de dobândă, legătura impozitului cu ROBOR va fi ruptă și, totodată, formula de calcul a dobânzilor variabile la creditele în lei va fi modificată, prin raportarea la tranzacțiile efective, potrivit ultimei variante discutate.

Senatorul Florin Cîțu (PNL) a postat pe pagina de facebook trei extrase dintr-un document pe care îl atribuie Băncii Naționale a României și care ar reprezenta o parte din studiul de impact al taxei pe activele bancare prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu șefului PSD Liviu Dragnea. Potrivit informațiilor din extrase, introducerea OUG 114 a dus la reducerea investițiilor în primul trimestru, cu un impact asupra creșterii economice, a crescut prima de risc a României și a pus presiune pe deprecierea leului.

Ordonanța de urgență 114/2018, prin care Guvernul a introdus, fără consultare publică, o serie de taxe în domeniile bancar, energetic și de comunicații, este astăzi adoptată tacit de Senat, după cum a solicitat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Mediul de afaceri a transmis însă Parlamentului o serie de propuneri de amendare a OUG 114, care se află în prezent în negociere cu partidele de guvernământ și pe care Profit.ro le prezintă în execlusivitate. Printre propunerile de amendamente se numără eliminarea raportării la Robor a taxei pe activele financiare ale băncilor și excluderea mai multor categorii de active, plafonarea prețului la energie doar pentru consumatori vulnerabili, diminuarea taxei pe cifra de afaceri din energie și comunicații, modificări în construcții sau un alt mod de calcul pentru capitalul social minim impus administratorilor fondurilor de pensii de la Pilonul II.

Guvernul analizează propunerea avansată în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială cu privire la modificarea taxei impuse băncilor în funcție de nivelul Robor, urmând să discute cu sectorul bancher posibile modificări ale Ordonanței de urgență nr. 114/ 2018 în ce privește indicele de referință al taxei, dar și cu privire la care anume active financiare vor fi taxate și chiar cu privire la nivelul taxei impuse băncilor.

Comunitatea bancară a transmis Senatului, prima Cameră a Parlamentului care va dezbate OUG 114, prin care Guvernul a decis, printre altele, impozitarea activelor financiare ale băncilor, că, deși impactul introducerii taxei pare a fi doar asupra instituțiilor bancare, costul final va fi plătit de societate în general.

Profitabilitatea sistemului bancar din România este - înainte de impunerea taxei pe active - mai bună decât media europeană, dar nu excepțională, însă impunerea acestei taxe ar putea să o transforme din mai bună în mai slabă decât media europeană și, de asemenea, nu ar fi exclus, în acest scenariu, să asistăm la câteva ieșiri de bănci din România, susține economistul șef al Băncii Naționale a României, într-un articol publicat pe pe blogul Opinii BNR, preluat de Agepres.ro.

Taxa impusă băncilor prin OUG 114 ar putea fi modificată, pe de o parte, din perspectiva modului de calculare a ROBOR, astfel încât să reprezinte media tranzacțiilor bancare, și nu rezultatul ședinței de fixing, cât și din perspectiva taxării activelor pentru a pune presiune pe dobânzile la credite.

Pe 15 ianuarie, Profit.ro scria în exclusivitate că BCE analiza la acel moment prevederile OUG 114 și urma să decidă dacă va publica un aviz asupra noii taxe bancare, în condițiile în care Guvernul nu îi înaintase o solicitare în acest sens înainte de adoptarea OUG. "BCE nu a fost consultată asupra acestui subiect, dar analizează în prezent cazul și va decide dacă va publica sau nu un aviz", declarau luna trecută surse apropiate situației, pentru Profit.ro.

Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.

Deși testele de stres realizate anul trecut la bănci indică, conform datelor comunicate chiar Finanțelor de BNR, o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020, chiar și în absența taxei pe active, Guvernul estimează venituri în creștere din impozitarea acestora în proiectul de buget. Potrivit artizanilor bugetari, în buzunarul statului ar urma să intre anul acesta, aplicând impozitul de 10%, o sumă ce depășește 50% din profiturile totale ale sistemului bancar estimate de testele de stres în scenariul de bază. Finanțele au trecut încasări mai mari și din impozitarea veniturilor nete ale BNR. O proiecție bizară în condițiile în care același Guvern care cere băncii centrale să se lupte mai intens cu "speculatorii", folosind rezerva pentru a apăra leul și politica monetară pentru a forța scăderea dobânzilor, concomitent cu reducerea inflației, presupune ca banca centrală va reuși în același timp să facă și un profit și mai mare, din care să dea statului 80%, conform legii.

Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.

“Avem informații că 25% din angajații sistemului bancar ar urma să fie disponibilizați dacă ordonanța care a introdus taxa pe active va rămâne în forma actuală. Am început deja negocieri pentru a ne asigura că se vor lua măsuri pentru ca oamenii afectați să poată trece mai ușor peste eventualele restructurări masive”, a declarat, pentru Profit.ro, Paraschiv Constantin, președintele Federației Sindicatelor din AsigurBănci (FSAB). Astăzi, FSAB a avut deja discuții pe tema posibilelor restructurări cu șefii departamentelor de resurse umane din băncile membre ale patronatului bancar, urmând ca spre seară să se întâlnească și cu top managementul acestora.

Creditul acordat populației a avut o creștere modestă în decembrie, continuând decelerarea din ultimele luni. Creditul de consum a înghețat în ultima lună a anului, dar cel pentru locuințe a mers mai bine, în condițiile în care de la 1 ianuarie au intrat în vigoare noile reglementări prudențiale privind limitarea gradului de îndatorare.

Activele românești au avut cea mai proastă performanță din regiunea Europei Centrale și de Est pentru a doua săptămână la rând. Leul s-a depreciat la un nou minim istoric și dobânzile la titlurile de stat au crescut ca urmare a măsurilor fiscale neconvenționale luate de Guvern, printre care și o taxă pe active bancare de 1,2%, inclusiv pentru titlurile de stat, notează Erste Bank.

Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.

Ordonanța de Urgență a Guvernului adoptată la finele anului trecut, care introduce taxe noi în mai multe sectoare economice, inclusiv în cel bancar, “cheamă criza”, spune Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor. Bancherii apreciază că taxa pe active bancare este nesustenabilă și că va avea efecte asupra întregii economii.

Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Ungaria, au solicitat și au primit, înainte de adoptare, avize BCE asupra actelor normative prin care au instituit la rândul lor taxe pe activele băncilor, în 2016 și 2010. BCE se poate sesiza și din oficiu și poate emite avize consultative asupra proiectelor de reglementare care intră în atribuțiile sale fără să fie consultată în prealabil de autoritățile naționale din UE, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2015 cu draftul Legii românești a dării în plată, care la momentul emiterii avizului fusese deja adoptat de Camera Deputaților și aștepta promulgarea.

Cum? Desființând ROBOR.